Sa o luam in felul urmator, cand eram mai mititel pot sa zic ca eram destul de religios. Asta probabil din cauza ca daca esti mic te lasi influentat fara sa iti dai seama. Nu ca imi pare rau acum, pentru ca poate asa mi-am format o anumita educatie in ceea ce priveste sa fii bun cu cei din jurul tau.

Acum, ca sunt mai batranog, nu prea mai cred asa mult in divinitate. Daca o exista, foarte bine, dar nu vreau sa traiesc cu gandul ca daca mi s-a intmaplat ceva rau e din cauza ca cel de sus a vrut sa ma pedepseasca. Nu vreau sa cred ca daca cineva castiga un premiu, la loterie sa zicem, e pentru ca l-a ajutat cel de sus. Cred ca norocul ti-l faci cu mana ta si in ceea ce priveste cat de bine traiesti si cum se comporta lumea cu tine, totul de persoana ta depinde. Cred in zicala ‘bine faci, bine gasesti’ si nu vreau sa fiu cel care se roaga si sa cred ca o sa imi apara din senin ceea ce imi doresc.

Nu vreau sa spun ca urasc persoanele care cred foarte mult in religie, n-am nimic cu ei, dar asta e felul in care gandesc acum. Si daca vreti sa stiti, am la gat un lantisor cu DOUA cruciulite si pe la maini bratari care mi le-a dat mama, aduse de pe la nu stiu ce manastire.