M-am întors în Dublin după 2 săptămâni de concediu petrecute prin Românica, unde am asistat la nunta lui fra-miu care de fapt a fost una foarte frumoasă şi cu multe surprize la care nu mă aşteptam.

Partea rea a fost că mai în fiecare zi a trebuit să mă trezesc de dimineaţă, din diferite motive legate de nuntă si alte necesităţi. Am reuşit performanţa de a ajunge şi la spital, iar în următoarea zi să fie nunta. Concluzie: nu m-am destrăbălat cum îmi plănuisem la petrecerea de după nuntă. Dar tot răul spre bine, pentru că operaţia efectuată a avut scopul infrumuseţării mele, astfel rezolvându-mi o problemă datorată altei probleme de acum vreo 3 ani. Mulţumesc domnişoarei doctoriţe Anastasiu Carmen de la Spitalul Judeţean Bacău.

Aşa că a doua săptămână a fost la modul antibioticul şi somnul, astfel având ocazia să mă odihnesc mai bine. Am ajuns şi la meciul FCM Bacău- Steaua, unde am reuşit să fac şi câteva poze (cred că voi reveni cu un articol pentru meciul ăsta) şi am rămas impresionat de atmosfera de acolo.

Acum sunt aici în Dublin, am fost deja pe la locul de muncă să-mi verific programul şi chiar de azi voi începe! Următorul eveniment important, luna noiembrie cu ziua mea de naştere şi plecarea la Paris în calitate de turist.

Mâine decolez spre România unde voi sta vreo 2 săptămâni, timp în care o să asist la nunta lui fra-miu şi unde o să se lase cu destrăbălare. Vom încerca să ne destrăbălăm şi în alte zile, că de aia se numeşte concediu.

Aşa că cei ce doresc să mă aştepte cu flori la aeroport, o pot face începând cu ora 21:00 în aeroportul Otopeni.

Mulţumesc pentru atenţie, pa!

De azi în două săptămâni voi pleca în Romania pentru 14 zile într-un concediu bine meritat zic eu. O parte din mine e nerăbdătoare cealaltă parte nu prea. O să fie fain, familie, prieteni, destrăbălare, distracție, relaxare și momentul culminant al concediului…NUNTA. Fra-miu s-a hotărât că e timpul să facă pasul acesta și pe 19 septembrie va fi momentul cu pricina. Aici apare și problema concediului. Pe lângă emoții, stres și alte bălarii din astea, Gabell trebuie să inchine și bani, mult mai mulți față de restul persoanelor, că doar e fra-miu, ce naiba!

Am intrebat-o pe mama cam cât ar trebui să dăm și m-am speriat când am auzit. M-a liniștit când mi-a zis că punem împreună și să nu-mi fac griji. Oare dacă nu dau niciun ban, se supără fra-miu? E criză financiară tată, tu faci nuntă pe vremurile astea? O urare de bine acolo și o îmbrățișare strică? Costum încă nu mi-am luat, am zis că îmi cumpăr din România. De prin clasa a 8-a nu am mai purtat așa ceva, când s-a făcut banchetul. Lol, ce vremuri…

Dar să vedem și partea bună…o să fie distracție, nu? Până atunci, mai prestăm despre muncă.

Mâine plec la Bucureşti unde voi sta o noapte la unchiu’ ,  iar sâmbăta îmi iau zborul spre Dublin. S-a dus şi concediul ăsta, repede al naibii şi când mă gândesc că ultimele zile nu au fost cum aş fi vrut, îmi cam vine să mă dau cu capul de monitorul ăsta. Dar asta e, nu tot timpul e cum vrem…

În casă, mai toată lumea e deja emo, e o senzaţie ciudată tare, cine ştie când mai ajung pe aici. Aaa, am uitat, in septembrie vin sigur la nunta lui fra-miu. Nu pot să ratez aşa ceva! Până atunci poate mă mai vizitează cineva prin Dublin.

Gata cu momentele astea, trebuie să profit de ultimele clipe pe aici şi să mă simt cât de cât bine. Nu?